SCENA 4 - раздел Литература, POVE Andrei, Ilie, Oana, Profesorul
Profesorul: Da, E Nevoie De O Cultur&...
ANDREI, ILIE, OANA, PROFESORUL
PROFESORUL: Da, e nevoie de o cultură creştină cât mai ramificată. Cultura creştină trebuie să răspundă la multe dintre problemele pe care le pune societatea contemporană.
ILIE: Suntem acuzaţi că suntem rămaşi în urmă, că ne lăudăm cu o tradiţie moartă.
ANDREI: E adevărat, există opinia potrivit căreia credinţa creştină ar fi un fel de muzeu cu vechituri, o bibliotecă roasă de vreme şi atât. Nu este deloc aşa. Nimic mai fals. Tradiţia cu care ne mândrim nu a apărut în întregime în prima sută de ani de la întemeierea Bisericii. Au fost sute şi sute de ani în care sfinţii au tâlcuit şi au aprofundat predaniile pe care ei înşişi le primiseră. Credinţa creştină este una şi aceeaşi, dar într-un fel scria Sfântul Justin Martirul şi Filosoful, în alt fel Sfântul Grigorie de Nazianz şi în alt fel Sfântul Ioan Damaschin. Fiecare dintre ei, folosindu-se şi de cunoştinţele din vremea sa, a exprimat învăţătura ortodoxă. Nu se poate spune că teologia a evoluat, dar e cert că exprimarea ei a cunoscut o dezvoltare serioasă.
OANA: Şi de la Sfinţii Părinţi până astăzi?
ANDREI: Fiecare generaţie, de la Sfinţii Părinţi până astăzi şi până la sfârşitul lumii, trebuie să trăiască în mântuitoarea credinţă creştină. Sfânta Tradiţie nu e o comoară pe care o ţinem în bibliotecă, ci o comoară care ne ajută să cunoaştem viaţa adevărată. O comoară pe care trebuie să o respirăm puţin câte puţin.
OANA: De ce nu continuă şirul Sfinţilor Părinţi până în zilele noastre?
ANDREI: Chiar dacă marii luminători ai Bisericii ce poartă numele de Sfinţi Părinţi au trăit în primul mileniu, de atunci şi până astăzi au fost destui sfinţi care au dus mai departe duhul dreptei credinţe. Biserica a supravieţuit şi supravieţuieşte prin sfinţii lui Dumnezeu şi nu doar prin cărţi. Cuvântul Domnului că „litera ucide, iar duhul dă viaţă” poate fi înţeles şi aşa. Că adevărata credinţă trece în Biserică de la om la om şi nu de la carte la om.
ILIE: În mănăstiri duhovnicul nu îşi creşte ucenicul cu cartea, ci cu viaţa. Să nu credeţi că nu am toată evlavia faţă de Sfânta Tradiţie. Dar un teolog care se laudă că a citit toate Filocaliile dar nu are dragoste de aproapele, mi se pare mai departe de Dumnezeu decât un credincios care, fără multă carte, încearcă să împlinească ceea ce aude citindu-se din Evanghelie duminica, la Biserică.
ANDREI: Petre Ţuţea spunea că este mai valoroasă o femeie credincioasă decât un intelectual necredincios cu nu ştiu câte diplome.
OANA: Ai dreptate.
(Profesorul se uită din nou la ceas.)
ANDREI (aprins): Până la sfârşitul lumii, Dumnezeu va avea vase alese care vor duce mai departe duhul ortodox. E adevărat: cărţile, când nu le ţinem în bibliotecă, şi când încercăm să trăim aşa cum ne învaţă ele, sunt aur duhovnicesc. Să ne temem de responsabilitatea care ne apasă şi să arătăm că Tradiţia nu numai că nu ne îmbătrâneşte, ci ne face vii. Tradiţia creştină este viaţă adevărată şi nimic altceva. Când un mare gânditor indian, parcă Mahatma Gandhi, a spus că din creştinism Îl vrea doar pe Iisus Hristos, iar Biserica şi Tradiţia le lasă celorlalţi, nu a înţeles că Biserica e însuşi Trupul lui Hristos. Nu poţi separa Trupul de Cap. Nimeni nu are dreptul să vorbească despre separarea dintre Hristos şi Biserică decât dacă o poate face având propriul cap separat de trup. Numai şi numai atunci. Să credem şi să mărturisim că Biserica e şcoala care ne creşte în Hristos. Să arătăm celorlalţi că Tradiţia noastră e o comoară fără de care nu putem înţelege sensul vieţii şi fără de care am pluti în derivă. Să arătăm că se poate trăi creştineşte în aceste vremuri de desfrâu şi rătăcire. Căci Hristos ne-a spus: „Îndrăzniţi, nu vă temeţi! Eu am biruit lumea!”
(Cortina se trage. Se aprinde lumina în sală. Discursul lui Andrei lasă impresia că piesa s-a sfârşit.)
POVEŞTI PENTRU COPIII MARI ŞI MICI
DANION VASILE – Scrieri (ultima ediţie):
Despre problemele tinerilor (Editura Agnos, 2007), Repere. Duhovnicul. Rugăciunea. Postul (Edi
Picături bune
- Introducere -
„O, cum aş dori ca voi toţi să deveniţi poeţi!”
Avva Sofronie de la Essex
Volumu
Poveşti cu iubire
„A fost odată un copil care şi-a iubit mult mult de tot mămica…”
- Ce poveste e asta, mămico? Şi eu te iubesc mult… Toţi copii
Doctorul doctorilor
De când mămica lui murise, copilul îşi dorea din ce în ce mai mult să se facă doctor. Mama avusese o boală ciudată şi murise &ic
Zidurile din suflete
Într-un sat aflat la o răscruce de drumuri un ţăran a descoperit o comoară. Săpa în curte când, la un moment dat, a găsit câteva pungi mari, pl
Gemenii
Au fost odată, într-un sat, trei fraţi gemeni. Semănau foarte mult, atât de mult încât ţi se părea că vezi unul
TAINA IUBIRII
- piesă în trei acte -
Personaje:
Filosoful DIOGENE, personaj central, apare la 30, la 50 şi la 70 de ani; interpr
DIOGENE
(La intrarea în incinta teatrului stă Diogene, bărbat la 30 de ani, sprijinit de un butoi. Ţine în mână un felinar aprins şi se uită cu atenţ
SCENA 1
ILIE, PREOTUL, PERSONAJUL ÎN NEGRU
(Pe scenă e întuneric. Se vede doar Ilie, luminat de sus, în planul întâi, în stânga.)
ILI
SCENA 2
ILIE, PATRONUL (Acelaşi decor. Se aude iarăşi vocea lui Ilie, care continuă...)
ILIE: Noua catapeteasmă arăta groaznic. Stând în faţa
SCENA 3
ILIE, PREOTUL, PATRONUL, PATRU CREDINCIOŞI, PERSONAJUL ÎN NEGRU.
(Din dreapta scenei patronul se întoarce însoţit de alţi patru bărbaţi. Patro
SCENA 4
ILIE, PROFESORUL, RALUCA, ANDREI, OANA, PERSONAJUL ÎN NEGRU, PORTARUL, COPILUL.
(Lumina cade pe Ilie, ca la începutul scenei 1. El, privind foile pe care le ţine î
SCENA 1
ANDREI, OANA
(Andrei se plimbă prin sală.)
ANDREI: Despre ce poveste vorbea domnul Mihăilescu?
OANA (zâmbind): O poveste pe care le-am
SCENA 2
OANA, ANDREI, TATĂL OANEI, ICONARUL
(Lumina cade pe Oana şi Andrei, în stânga scenei. În dreapta întuneric.)
OANA: Tatăl meu a avut o
SCENA 3
ANDREI, OANA, PORTARUL, COPILUL, PERSONAJUL ÎN NEGRU, FEMEIA DE SERVICIU
ANDREI: E tulburător ce-mi spui. Convertirea lui e parcă scoasă din cărţi. E aproape
SCENA 1
VULTURII AURII, COPILUL, TATĂL SĂU, PRIMUL ŢĂRAN, AL DOILEA ŢĂRAN
(Pe scenă se află vreo şase oameni îmbrăcaţ
SCENA 2
OANA, VULTURII AURII
(Vulturii stau în jurul păsării moarte. Se aude glasul Oanei.)
OANA (povestind cu voce tristă): Se spune că, departe,
SCENA 3
OANA, ANDREI, PROFESORUL, ILIE, RALUCA
PROFESORUL: Faci ce faci şi tot despre căsătorie scrii.
ILIE: O apologie neconvenţională a familiei.
OANA:
DIOGENE
(Când spectatorii cred că piesa s-a terminat, se aud iarăşi bătăi de inimă. De data asta se aud slab de tot. Apare Diogene, acum bătrân, la 70 de a
Pr. Nicolae Burlan
În explozia de literatură de după 1989 lipsesc, trebuie să o spunem, creaţiile teatrale care să abordeze o tematică pe cât de absentă, pe atât d
File din sufletul meu
Textele pe care le-am strâns în paginile următoare sunt, aşa cum arată şi titlul, file din sufletul meu. Am scris din-tr-o nevoie de a mărturisi lucruri despre
Testament de haiduc
Iubito, m-au rănit în luptă,
Şi-n piept mă arde-un glonţ hain.
De-abia respir; viaţa mi-e suptă
De parc-avea flin
Lacrimi
Lacrimile rugăciunii mi-au sculptat în
ochi, cu-o geană,
Două candeli ce-s aprinse când veghează
sub icoană.
Mahrama Veronicăi
Eu am mahrama Sfintei Veronica...
La bătrâneţe o voi lăsa ca moştenire
Celui care şi-o va dori cu adevărat.
Mulţi
Ansamblul de lângă Gizeh
Pământul are o colecţie de piramide.
Unele sunt mai uriaşe chiar decât piramidele,
Altele sunt minuscule, de-abia sesizabile;
O
Prigoana uitării
Acum, în zilele noastre,
Construim fiecare, cu răbdare,
Închisori pentru sfinţii din Sinaxar.
Demult, unii dintre ei au suferit
Prohod iernatic
Să uităm jertfele din Decembrie.
Să dăm foc ziarelor de atunci
Să dăm foc amintirilor de atunci,
Să smulgem timpului mo
Mucenicia Cărţilor
Nu s-au mulţumit să ne ucidă
Mărturisitorii;
s-au hotărât să le ucidă şi Cărţile.
Mai întâi le-au sp&a
Ultimul turnir
Pe uliţe, soldaţii îmbrăcaţi în haine strălucitoare strigă cât îi ţine gura. Invită lumea la Marele Spectacol. Intrarea este liber
Razele Soarelui
„S-a împuţinat adevărul de la fiii oamenilor...”, am citit cu durere din Psaltire, şi somnul m-a cuprins. Am visat atunci cum o ceată de sfinţi coborau pe păm&ac
CUPRINS
Introducere…………….
POVEŞTI PENTRU COPIII MARI ŞI MICI……………………….
Poveşti cu iubire……
Doctorul doctorilor…
Cordonul
Хотите получать на электронную почту самые свежие новости?
Подпишитесь на Нашу рассылку
Наша политика приватности обеспечивает 100% безопасность и анонимность Ваших E-Mail
Новости и инфо для студентов