рефераты конспекты курсовые дипломные лекции шпоры

Реферат Курсовая Конспект

Vizibilitatea

Vizibilitatea - раздел Литература, Френсис А. Шеффер. Трилогия Lumea Are Dreptul Să Se Uite La Noi şi Să Ne Judece. Isus Ne S...

Lumea are dreptul să se uite la noi şi să ne judece. Isus ne spune că după cum ne iubim unii pe alţii lumea va judeca nu numai dacă suntem ucenicii Lui, ci şi dacă Tatăl L-a trimis pe Fiul.1 Apologetica finală, împreună cu apărarea şi expunerea raţională, logică, este ceea ce vede lumea în creştinul individual şi în relaţiile noastre comunitare. Porunca de a ne iubi unii pe alţii înseamnă cu siguranţă ceva mult mai bogat decât o simplă relaţie organizaţională. Aceasta nu înseamnă că trebuie să minimalizăm relaţiile corecte în cadrul unei comunităţi, dar este posibil ca cineva să privească la un grup organizat numit Biserică şi să nu vadă o vindecare substanţială a diviziunii dintre oameni în viaţa prezentă.

Pe de altă parte, deşi există „Biserica invizibilă” (adică toţi creştinii din lume), Biserica nu trebuie ascunsă într-o zonă invizibilă, ca şi cum prea puţin ar conta ce văd oamenii. Noi suntem chemaţi, pe baza lucrării încheiate a lui Cristos în puterea Duhului, prin credinţă, să manifestăm o vindecare substanţială, individuală şi comunitară, pe care oamenii s-o poată observa. Şi aceasta face parte din apologetică: o prezentare care să dovedească măcar într-o anumită măsură că lucrurile despre care vorbim nu sunt teoretice, ci reale; nu sunt perfecte, ci substanţiale. Dacă ne mulţumim doar să vorbim şi să expunem efectele individuale ale Evangheliei, lumea, care azi e condiţionată psihologic, le va respinge cu o explicaţie oarecare. Ceea ce lumea nu poate anula prin diverse explicaţii va fi o manifestare substanţială, comunitară a concluziilor logice ale presupoziţiilor creştine. Nu este adevărat că Noul Testament prezintă un concept individualist al mântuirii. Individual, da – trebuie să o primim pe rând; dar ea nu trebuie să fie individualistă. Întâi trebuie să există realitatea individuală, apoi cea comunitară. Nici una nu va fi perfectă în lumea aceasta, dar trebuie să fie reale. Am descoperit că oamenii intransigenţi ai secolului al XX-lea nu se aşteaptă ca creştinii să fie perfecţi. Ei nu ne reproşează când, individual ori comunitar, nu găsesc perfecţiunea în noi. Ei nu se aşteaptă la perfecţiune, ci la realitate; şi au dreptul să se aştepte la realitate, pe baza autorităţii lui Isus Cristos.

Între oamenii lui Dumnezeu trebuie să existe comuniune şi comunitate: nu o comunitate falsă, instituită ca şi cum comunitatea umană ar fi un scop în sine; dar în Bisericile locale, în misiuni, în şcoli, şi în orice altă parte, trebuie să fie evidentă adevărata părtăşie, ca un rezultat al mântuirii individuale iniţiale. Aceasta este adevărata Biserică a Domnului Isus Cristos – nu doar organizare; ci un grup de oameni, oameni ai lui Dumnezeu cu individualităţi distincte, aduşi împreună de Duhul Sfânt pentru îndatorire particulară fie în contextul local, fie într-o arie mai vasta. Biserica Domnului Isus trebuie să fie un grup format din oameni răscumpăraţi şi uniţi pe baza unei doctrine adevărate. Dar după aceea ei trebuie să manifeste împreună o „vindecare sociologica” substanţială a breşelor dintre oameni care au apărut ca o consecinţă a păcatului uman.

Poziţia sociologică a creştinului este că problemele sociologice care există, indiferent care ar fi acestea, sunt rezultatul separării intervenite între oameni din cauza păcatului. Lumea ar trebui sa poată vedea în Biserică semnele exterioare care arată că este posibila o vindecare sociologică substanţială în generaţia prezentă. Nu ne putem niciodată aştepta ca mărturia generaţiei trecute sa ne suficientă pentru vremea noastră. Putem arăta minunile realizărilor trecute, dar oamenii au dreptul să spună: „Aceasta este clipa noastră, aceasta este istoria noastră, cum rămâne cu ziua de azi?” Nu ajunge ca Biserica să se angajeze alături de stat în vindecarea racilelor sociale, deşi acest lucru este uneori important Dar când lumea poate privi în jur şi poate vedea un grup de oameni ai lui Dumnezeu manifestând o vindecare substanţială în sfera relaţiilor umane din viaţa lor prezentă, ea va remarca acest fapt. Fiecare grup de creştini este, ca să zicem aşa, o uzină-pilot, care arată ca se poate face ceva în situaţia prezentă, cu condiţia să începem de unde trebuie

Viaţa comunitară în Biserica primară a fost foarte puternica in această privinţă. Ea nu era perfectă, dar era puternica. Ne-a parvenit mărturia că unul din lucrurile care au zguduit Imperiul Roman a fost că necreştinii s-au uitat la creştini – o radiografie în largul spectru sociologic existent în Imperiul Roman, de la sclavi la stăpâni, incluzând chiar şi pe unii din casa Cezarului – şi au fost obligaţi să spună: „Iată cum se iubesc unul pe altul.”" Şi dragostea aceasta n-a fost în vid, ci creştinii se iubeau unul pe altul într-un spaţiu al adevărului.

– Конец работы –

Эта тема принадлежит разделу:

Френсис А. Шеффер. Трилогия

На сайте allrefs.net читайте: "Френсис А. Шеффер. Трилогия"

Если Вам нужно дополнительный материал на эту тему, или Вы не нашли то, что искали, рекомендуем воспользоваться поиском по нашей базе работ: Vizibilitatea

Что будем делать с полученным материалом:

Если этот материал оказался полезным ля Вас, Вы можете сохранить его на свою страничку в социальных сетях:

Все темы данного раздела:

Omul şi viziunea lui
  de J. I. Packer Era mic de statură, avea o frunte bombată şi brăzdată şi o barbă tunsă cioc. Pantalonii alpini, bufanţi pâ

Prefaţă la
    Dumnezeu care există şi Evadare din raţional     O dată cu republicarea volumelor Dumneze

Universul nu era însărcinat cu viaţă şi nici biosfera cu omul. Numărul
nostru a ieşit la un joc la Monte Carlo. (Jacques Monod) Omului ca om suntem gata să îi spunem cale bătută. (B. F. Skinner)  

Hegel, poarta de intrare
Omul care a deschis poarta spre linia disperării a fost filozoful german Hegel (1770-1831). Înainte de el adevărul era conceput pe baza antitezei, nu dintr-un motiv bine întem

Misticismul modern: disperarea dincolo de disperare
    Disperarea omului modern ia multe forme. Este o disperare în profunzime, în sensul că tinde să folosească formulări şi forme car

Folosirea cuvintelor şi a simbolurilor
Fiecare cuvânt are două părţi. Există definiţia de dicţionar şi există conotaţia. Cuvintele pot fi sinonimice în definiţie, dar cu cono

Creştinismul istoric şi dilema omului
Creştinismul istoric susţine că dilema omului are o cauză morală. Nefiind determinat de cauze exterioare, Dumnezeu 1-a creat pe om asemenea Lui, o persoană ne

Identificarea punctului de tensiune
  Comunicarea cu cineva ca mine Comunicarea se realizează când o idee pe care o am în minte trece prin buzele mele (sau prin mâinile mele – &ici

De la punctul de tensiune la Evanghelie
De ce există un loc pentru conversaţie1 Dacă omul din faţa noastră ar fi logic faţă de presupoziţiile lui necreştine

Realism în prezentare
Pentru toate aceasta trebuie să ne aţintim privirea în fiecare clipă la Fiul lui Dumnezeu; ele nu pot fi făcute prin puterea noastră. Trebuie să-I dăm Lui v

Cuvânt înainte
    Dacă cineva doreşte să plece în străinătate pentru o perioadă mai lungă, se va pregăti, fără îndoial

Capitolul unu
  Necesitatea metafizică Această carte tratează necesitatea filozofică a existenţei lui Dumnezeu şi a comunicării Sale – în do

Capitolul trei: Al doilea pas: arta
1 Vezi Capitolul 2, Secţiunea a doua 2 Aceasta este traducerea sugerată de Dr. H. R. Rookmaaker în Synthetist Art Theories, Amsterdam, 1959, pa

Capitolul 5: Factorul unificator pe scara disperării
1 New York, Frederick A. Praeger, 1964 2 Leopold Sedar Senghor, Sekcted Poems, Oxford University Press, 1964 3 Paleontolog francez iezuit c

Capitolul doi: Misticismul modern: disperarea dincolo de disperare
1 Cugetările mele m-au făcut să cred că există o conştiinţă sau o memorie culturală colectivă, aflată în corelaţie cu cu

Capitolul trei: Misticismul modern în acţiune: arta şi limbajul
1 Sylvia Sprigge, Berenson, A Biography, Boston, Houghtzon Mifflin, 1960. 2 Cf. 1 Corinteni 15: 6 3 Publicat în 1920. 4

Capitolul patru: Misticismul modern în acţiune: muzica şi literatura
1 Columbia KL 6005 sau KS 6005. 2 28 noiembrie, 1964, de Calvin Tomkins. 3 A murit după publicarea cărţii. N. trad. 4

Capitolul cinci: Următoarea fază a teologiei moderne
1 În ultimii ani s-a spus adesea despre Karl Barth că şi-a schimbat concepţiile spre sfârşitul vieţii. Dacă ar fi adevărat, totul s-ar fi p

Capitolul trei: Dilema omului
1 Analiza romanului Ciuma este continuată în Capitolul 4. 2 Ioan 5:24; Coloseni 1:13. 3 Geneza 2:17. 4 Este

Capitolul cinci: Cum ştim că este adevărat?
1 După cum spune ultrarevoluţionarul Einstein: „Dezvoltarea istorică a arătat că între construcţiile teoretice imaginabile există invariabil una

Capitolul doi: De la punctul de tensiune la Evanghelie
1 Vezi Capitolul 1, Secţiunea 1. 2 Principalele concepte prezentate aici au fost enunţate pentru prima dată în articolul meu intitulat „A Review

Capitolul trei: Declararea Evangheliei
1 Evrei 11:6 2 Faptele Apostolilor 16:30-32 3 Aici Bunyan introduce o notă: „Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi îm

Apendice
Apendice A: Problema apologeticii 1 În legătură cu temnicerul din Filipi, vezi Capitolul trei, Secţiunea a patra. 2 El exis

Capitolul patru
1 Londra, Allen and Unwin, 1961. 2 Londra, Collins; New York: Harper and Row, 1959. 3 The Listener, 13 octombrie, 1966. Capi

El există şi nu tace
Capitolul unu: Necesitatea metafizică 1 Unii ar putea spune că există şi o altă posibilitate – o formă oarecare de dualism – şi a

Capitolul patru: Necesitatea epistemologică: răspunsul
1 Pentru o discuţie mai cuprinzătoare asupra revelaţiei propoziţionale şi verbalizate, vezi Apendice A: „Este revelaţia propoziţională un nonsens?

Secţiunea a doua: Relaţia dintre noua teologie şi climatul intelectual
Capitolul unu: Pasul al cincilea: teologia…………………………………………………..36 Capitolul doi: Misticismul modern: disperarea dincolo de disperare……………………..39 Capitolul trei: M

Secţiunea a patra: Declararea creştinismului istoric în climatul secolului al xx-lea
Capitolul unu: Identificarea punctului de tensiune………………………………………....83 Capitolul doi: De la punctul de tensiune la Evanghelie…………………………………... 88 Capitolul trei:

Secţiunea a şasea: Trăirea personală şi corporativă în climatul secolului al xx-lea
Capitolul unu: Demonstrarea caracterului lui Dumnezeu……………………………….. 105 Capitolul doi: Legal, dar nu numai legal…………………………………………………110 Apendice

EVADARE DIN RAŢIONAL
Cuvânt înainte………………………………………………………………………………131 Capitolul unu……………………………………………………………………………….132 Capitolul doi………………………………………………………………………………..13

Хотите получать на электронную почту самые свежие новости?
Education Insider Sample
Подпишитесь на Нашу рассылку
Наша политика приватности обеспечивает 100% безопасность и анонимность Ваших E-Mail
Реклама
Соответствующий теме материал
  • Похожее
  • Популярное
  • Облако тегов
  • Здесь
  • Временно
  • Пусто
Теги