1 În ultimii ani s-a spus adesea despre Karl Barth că şi-a schimbat concepţiile spre sfârşitul vieţii. Dacă ar fi adevărat, totul s-ar fi putut rezolva foarte uşor dacă, pe când era încă în viaţă, ar fi scris încă o carte, în care să facă de cunoscut că perspectiva cu privire la Scriptură, omiterea Căderii spaţio-temporale şi universalismul său implicit au fost repudiate în mod public. Având în vedere influenţa lui crucială ca iniţiator al noii teologii precum şi faptul că a fost publicat în tiraje atât de numeroase, este greu de crezut că ceva mai puţin de atât ar reprezenta o îndreptare; şi aceasta, ţinând seama de responsabilitatea sa înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor. Dacă ar fi făcut lucrul acesta, mulţi dintre noi ar fi fost sincer bucuroşi. Vezi capitolul 3, secţiunea a III-a pentru analiza concepţiei deficitare despre justificare şi funcţia universalismului în noua teologie.
2 Sublinierea îmi aparţine.
3 Ca exemplu, vezi dr Alan Richardson, „When Is a Word an Event?", în The Listener, 3 iunie,1965.
4 Unknown Christ of Hinduism, Londra, Darton, Longman and Todd, 1964.
5 Jubilee, noiembrie 1963.
6 Forum ecumenic al Universităţii Loyola, aşa cum a fost relatat în Daily News-Post Dispatch, Chicago, 14 decembrie, 1963.