File din sufletul meu - раздел Литература, POVE Textele Pe Care Le-Am Strâns în Paginile Următoare Sunt, A...
Textele pe care le-am strâns în paginile următoare sunt, aşa cum arată şi titlul, file din sufletul meu. Am scris din-tr-o nevoie de a mărturisi lucruri despre care alţi poeţi nu se gândesc să scrie. Se poate spune că rândurile mele sunt un protest. Mi se pare nedrept că poezia contemporană tratează cu aparentă seriozitate cele mai neserioase lucruri, în timp ce adevăratele valori sunt uitate prin cine ştie ce cufere, în podul minţii, acolo unde ne este prea greu să ne suim.
Mare parte dintre poeziile mele şchiopătează. Sunt conştient de acest lucru, tot aşa cum sunt conştient că şchiopătează întreaga poezie adulată de criticii literari, poezie care face abstracţie de elemente pe care le consider importante. De ce nu scrie nimeni despre mântuire, despre cărţi, despre tăcere sau despre mărturisirea dreptei-credinţe?
Ştiu că se vor găsi critici care să găsească nod în papură versurilor mele. Aşa cum se vor găsi şi critici care să observe ce îi lipseşte poeziei pe care o scriu. Acestora din urmă le spun că îmi dau seama că nu este o poezie pentru care să primeşti aplauze sau felicitări. Nu asta caut. Nu caut să fiu considerat poet. A fi poet e o stare de spirit: poţi să o ai, sau nu. Dar cine scrie o singură poezie adevărată în viaţa lui e poet.
Eu afirm cu toată sinceritatea că abia aştept să fiu criticat. Dar aştept să văd şi valorile pe care le acceptă aceşti critici. Pentru că atâta vreme cât criticii apreciază doar versuri valoroase numai din punct de vedere estetic - indiferent de mesajul acestora - poziţia lor nu mă interesează. Nu e greu de sesizat că din rândurile mele răzbate o anumită tristeţe. Dar cum să nu fiu trist când un poet ca Daniel Turcea este lăsat în uitare numai pentru crima că la un moment dat a ales să scrie poezie religioasă, în timp ce alţi scriitori de o valoare îndoielnică se află permanent în atenţia criticilor?
Da, sunt oarecum trist. Sunt trist pentru că valorile creştine sunt ţinute sub obroc. Sunt conştient de faptul că, dacă până acum aş fi scris numai poezie, rândurile mele ar putea fi interpretate drept tentativa unui nimeni de a-şi ascunde neputinţele artistice.
Şansa mea este că eu scriu altfel de cărţi. Cărţi care, nu o spun cu mândrie, sunt foarte bine primite de către publicul cititor. Multe dintre ele se reeditează. Asta înseamnă că sunt citite. Deci au trecut testul cititorilor. Ţinând cont de acest aspect, aş vrea să nu las impresia că mă pricep la multe: şi la teologie, şi la dramaturgie, şi la poezie. Am reţineri faţă de cei care se cred prea talentaţi. Atunci când scriu despre familie sau despre înfruntarea necazurilor, despre yoghini sau despre astrologie, când iau interviuri sau când scriu versuri, eu fac acelaşi lucru: încerc să întind o mână celor ce au nevoie de ea. Eu acelaşi sunt, indiferent de ceea ce fac. Şi, chiar dacă ceva îmi reuşeşte mai bine şi altceva mai puţin bine, inima mea aceeaşi a fost: o inimă care bate pentru ceilalţi.
Poeziile pe care le-am scris sunt rodul frământărilor mele. Sunt copiii cugetării mele. Şi le încredinţez tiparului tocmai pentru că aceşti copii au fost admiraţi. De către oameni care au simţit rostul lor, de către oameni pe care citirea lor i-a folosit. Şi cred că mai sunt oameni de acest fel.
Unii dintre cei care au citit câteva din cărţile pe care le-am tipărit până acum, în special Jurnalul convertirii, s-au arătat dornici să citească tot ceea ce am mai scris. După Jurnal, poeziile sunt textele care exprimă cel mai bine frământările mele. Mi-am asumat riscul de a primi criticile literaţilor, mai ales pentru a le face un cadou acestor cititori.
O mare dorinţă aş avea, exprimată de altfel şi în piesa Taina iubirii: dacă sunt oameni care, citind ce scriu eu, îşi dau seama că pot sluji pe altarul literelor mai bine decât mine, îi rog să o facă. Îi rog să nu îşi îngroape talanţii. Îi rog să mărturisească ceea ce au de mărturisit.
Если Вам нужно дополнительный материал на эту тему, или Вы не нашли то, что искали, рекомендуем воспользоваться поиском по нашей базе работ:
File din sufletul meu
Что будем делать с полученным материалом:
Если этот материал оказался полезным ля Вас, Вы можете сохранить его на свою страничку в социальных сетях:
POVEŞTI PENTRU COPIII MARI ŞI MICI
DANION VASILE – Scrieri (ultima ediţie):
Despre problemele tinerilor (Editura Agnos, 2007), Repere. Duhovnicul. Rugăciunea. Postul (Edi
Picături bune
- Introducere -
„O, cum aş dori ca voi toţi să deveniţi poeţi!”
Avva Sofronie de la Essex
Volumu
Poveşti cu iubire
„A fost odată un copil care şi-a iubit mult mult de tot mămica…”
- Ce poveste e asta, mămico? Şi eu te iubesc mult… Toţi copii
Doctorul doctorilor
De când mămica lui murise, copilul îşi dorea din ce în ce mai mult să se facă doctor. Mama avusese o boală ciudată şi murise &ic
Zidurile din suflete
Într-un sat aflat la o răscruce de drumuri un ţăran a descoperit o comoară. Săpa în curte când, la un moment dat, a găsit câteva pungi mari, pl
Gemenii
Au fost odată, într-un sat, trei fraţi gemeni. Semănau foarte mult, atât de mult încât ţi se părea că vezi unul
TAINA IUBIRII
- piesă în trei acte -
Personaje:
Filosoful DIOGENE, personaj central, apare la 30, la 50 şi la 70 de ani; interpr
DIOGENE
(La intrarea în incinta teatrului stă Diogene, bărbat la 30 de ani, sprijinit de un butoi. Ţine în mână un felinar aprins şi se uită cu atenţ
SCENA 1
ILIE, PREOTUL, PERSONAJUL ÎN NEGRU
(Pe scenă e întuneric. Se vede doar Ilie, luminat de sus, în planul întâi, în stânga.)
ILI
SCENA 2
ILIE, PATRONUL (Acelaşi decor. Se aude iarăşi vocea lui Ilie, care continuă...)
ILIE: Noua catapeteasmă arăta groaznic. Stând în faţa
SCENA 3
ILIE, PREOTUL, PATRONUL, PATRU CREDINCIOŞI, PERSONAJUL ÎN NEGRU.
(Din dreapta scenei patronul se întoarce însoţit de alţi patru bărbaţi. Patro
SCENA 4
ILIE, PROFESORUL, RALUCA, ANDREI, OANA, PERSONAJUL ÎN NEGRU, PORTARUL, COPILUL.
(Lumina cade pe Ilie, ca la începutul scenei 1. El, privind foile pe care le ţine î
SCENA 1
ANDREI, OANA
(Andrei se plimbă prin sală.)
ANDREI: Despre ce poveste vorbea domnul Mihăilescu?
OANA (zâmbind): O poveste pe care le-am
SCENA 2
OANA, ANDREI, TATĂL OANEI, ICONARUL
(Lumina cade pe Oana şi Andrei, în stânga scenei. În dreapta întuneric.)
OANA: Tatăl meu a avut o
SCENA 3
ANDREI, OANA, PORTARUL, COPILUL, PERSONAJUL ÎN NEGRU, FEMEIA DE SERVICIU
ANDREI: E tulburător ce-mi spui. Convertirea lui e parcă scoasă din cărţi. E aproape
SCENA 1
VULTURII AURII, COPILUL, TATĂL SĂU, PRIMUL ŢĂRAN, AL DOILEA ŢĂRAN
(Pe scenă se află vreo şase oameni îmbrăcaţ
SCENA 2
OANA, VULTURII AURII
(Vulturii stau în jurul păsării moarte. Se aude glasul Oanei.)
OANA (povestind cu voce tristă): Se spune că, departe,
SCENA 3
OANA, ANDREI, PROFESORUL, ILIE, RALUCA
PROFESORUL: Faci ce faci şi tot despre căsătorie scrii.
ILIE: O apologie neconvenţională a familiei.
OANA:
SCENA 4
ANDREI, ILIE, OANA, PROFESORUL
PROFESORUL: Da, e nevoie de o cultură creştină cât mai ramificată. Cultura creştină trebuie să răspundă la
DIOGENE
(Când spectatorii cred că piesa s-a terminat, se aud iarăşi bătăi de inimă. De data asta se aud slab de tot. Apare Diogene, acum bătrân, la 70 de a
Pr. Nicolae Burlan
În explozia de literatură de după 1989 lipsesc, trebuie să o spunem, creaţiile teatrale care să abordeze o tematică pe cât de absentă, pe atât d
Testament de haiduc
Iubito, m-au rănit în luptă,
Şi-n piept mă arde-un glonţ hain.
De-abia respir; viaţa mi-e suptă
De parc-avea flin
Lacrimi
Lacrimile rugăciunii mi-au sculptat în
ochi, cu-o geană,
Două candeli ce-s aprinse când veghează
sub icoană.
Mahrama Veronicăi
Eu am mahrama Sfintei Veronica...
La bătrâneţe o voi lăsa ca moştenire
Celui care şi-o va dori cu adevărat.
Mulţi
Ansamblul de lângă Gizeh
Pământul are o colecţie de piramide.
Unele sunt mai uriaşe chiar decât piramidele,
Altele sunt minuscule, de-abia sesizabile;
O
Prigoana uitării
Acum, în zilele noastre,
Construim fiecare, cu răbdare,
Închisori pentru sfinţii din Sinaxar.
Demult, unii dintre ei au suferit
Prohod iernatic
Să uităm jertfele din Decembrie.
Să dăm foc ziarelor de atunci
Să dăm foc amintirilor de atunci,
Să smulgem timpului mo
Mucenicia Cărţilor
Nu s-au mulţumit să ne ucidă
Mărturisitorii;
s-au hotărât să le ucidă şi Cărţile.
Mai întâi le-au sp&a
Ultimul turnir
Pe uliţe, soldaţii îmbrăcaţi în haine strălucitoare strigă cât îi ţine gura. Invită lumea la Marele Spectacol. Intrarea este liber
Razele Soarelui
„S-a împuţinat adevărul de la fiii oamenilor...”, am citit cu durere din Psaltire, şi somnul m-a cuprins. Am visat atunci cum o ceată de sfinţi coborau pe păm&ac
CUPRINS
Introducere…………….
POVEŞTI PENTRU COPIII MARI ŞI MICI……………………….
Poveşti cu iubire……
Doctorul doctorilor…
Cordonul
Хотите получать на электронную почту самые свежие новости?
Подпишитесь на Нашу рассылку
Наша политика приватности обеспечивает 100% безопасность и анонимность Ваших E-Mail
Новости и инфо для студентов